P1 P2 P3 P4 P5
Feb
11

Cât trăieşte o ciocănitoare?

Unii dintre voi s-ar putea să fie deja fericiţii posesori ai unei ciocănitori Kaspersky.

Legenda ciocănitorii Kaspersky vine de la porecla pe care Eugene Kaspersky a dat-o analiştilor de viruşi, "дятел" - dyatel, sau ciocănitoare pe româneşte. Asocierea vizuală se referă aici, desigur, la faptul că analiştii robotesc continuu, analizând noi programe malware, precum o ciocănitoare caută viermişori în scoarţa copacilor.

Veche de peste 10 ani, această poreclă a prins şi iată că există diverse materiale promoţionale Kaspersky, sub formă de ciocănitori.

Printre acestea, mult căutate şi dorite sunt ciocănitorile Kaspersky sub format de memory stick pe USB. Având capacităţi de la 1GB la 4GB, ele sunt distribuite exclusiv sub formă de premii în concursurile noastre sau în timpul evenimentelor Kaspersky:

 Ciocănitorile Kaspersky

După cum spuneam într-un post anterior, unele dintre computerele noastre de tip "honeypot" folosesc memorii SD pe post de hard disk şi funcţionează chiar foarte bine.

Tot în acelaşi scop folosim uneori şi memory stick-uri pe USB, sub format de ciocănitori Kaspersky.

Problema

Inventate acum aproximativ 30 de ani, memoriile flash sunt, în esenţă, memorii de tip EEPROM, nevolatile. Toate memoriile de acest gen se caracterizează printr-o durată de viaţă limitată de numărul de scrieri repetate. Numărul de scrieri, după care o astfel de memorie cedează, variază destul de mult în funcţie de producător, fiind între 30,000 şi chiar milioane de scrieri.

Problema scrierilor repetate a fost adusă la suprafaţă odată cu răspândirea SSD-urilor. Primele SSD-uri sufereau masiv din cauza acestui lucru, cedând relativ rapid. Din acest motiv, mulţi producători de laptop-uri cu SSD-uri au ales să folosească sisteme de fişiere fără jurnal, cum ar fi ext2, pentru a evita deteriorarea rapidă a acestora, în zona de memorie unde este scris jurnalul.

Soluţia la această problemă a fost găsită sub forma "wear levelling-ului", o tehnologie care evită scriererea repetată a unei celule fizice de memorie. În teorie, toate memoriile flash moderne au wear levelling, însă în practică, situaţia poate să fie cu totul diferită.

Acum aproximativ 4 ani, unul dintre prietenii mei a avut o experienţă destul de tristă cu un card de memorie (nu ciocănitoare, ci un model de la o altă firma).

Prietenul meu a lucrat aproape 8 sau 9 luni la lucrarea sa de diplomă, care era salvată exclusiv pe un memory stick, pe care îl lua cu el la facultate, la firmă şi acasă, pentru a putea lucra de peste tot. Într-o bună dimineaţă, în timp ce salva lucrarea de diplomă, a primit un mesaj de eroare de la sistemul de operare. Din acel moment, memory stick-ul a devenit inaccesibil. Conectat la calculator, era identificat ca device extern pe USB, dar nu mai putea fi citit. Datorită scrierilor repetate ale fişierului Word cu lucrarea de diplomă, memory stick-ul a cedat.

După cum spuneam înainte, în ziua de astăzi însă, toate memory stick-urile ar trebui să beneficieze de wear levelling, făcând un astfel de eveniment extrem de improbabil. Improbabil, dar nu imposibil.

Aşadar, la câte scrieri credeţi că rezistă o ciocănitoare Kaspersky?

Experimentul

Am decis, aşadar, să testăm numărul de scrieri pe care le suportă o ciocănitoare de 2GB, fabricată în 2008. Pentru acest lucru am scris un program în C care scrie repetat un bloc de 32KB cu date aleatorii, după care le citeşte înapoi pentru verificare.

Memory stick-ul a fost formatat cu sistemul de fişiere FAT16, cu clustere de 32KB. Am evitat să folosim NTFS, care are jurnal, în plus, memory stick-urile de tip ciocănitoare vin formatate din fabrică cu sistemul de fişiere FAT16.

Programul nostru, denumit "flashdisktest" a scris repetat aceeaşi zonă din flash disk, timp de mai multe zile. Am măsurat în timp durata scrierilor precum şi viteza de acces, pentru a putea colecta informaţii referitoare la funcţionarea internă a stick-ului.

Au trecut aproximativ 2 zile de scrieri continue până când stick-ul a cedat.

 Iată mai jos un grafic cu durata medie a operaţiunilor de scriere de-a lungul celor două zile:

După cum se poate vedea mai sus, la aproximativ 2.2 milioane de scrieri memory stick-ul a cedat. Interesant de observat cum a variat în timp viteza de scriere în memory stick. Se observă o perioadă de timp între aproximativ 200,000 şi 400,000 de scrieri, când viteza de transfer a fost maximă. Probabil, algorimul de wear levelling a avut în acestă perioadă eficienţă maximă, fiind uşor de găsit un bloc nefolosit sau puţin folosit pentru a-l cicla.

De la aproximativ 600,000 de scrieri până la 1.8 milioane, avem în mod vizibil momente în care scrierile au durat neobişnuit de mult. Se poate observa cum la aproximativ 50,000 de scrieri, una durează mai mult decât în mod normal. Probabil acesta este momentul în care algoritmul de wear levelling recalculează gradul de uzură a celulelor şi construieşte un top cu cele mai puţin folosite unităţi de memorie.

La final, chiar înainte de stricarea memory stick-ului, aproximativ între 1,8 milioane de scrieri şi 2,2 milioane, avem o zonă în care, aparent, nu mai au loc remapări. Este posibil ca deja toate celulele să fi fost scrise în mod egal şi, ca urmare, wear levelling să nu mai poată balansa corespunzător scrierile în unităţi mai puţin folosite.

Mai clar, Costin, ce înseamnă asta de fapt?

Practic, înseamnă că, în general, o ciocănitoare Kaspersky va rezista la câteva milioane de scrieri înainte să cedeze.

Luând în calcul cazul prietenului meu, dacă ar fi salvat documentul cu lucrarea de diplomă de 100 de ori pe zi (ceea ce este exagerat, dar nu complet nerealist), ar fi durat 54 de ani până când memory stick-ul ar fi cedat. Este foarte posibil ca lucrarea de diplomă să nu mai fi fost valabila după o perioadă de timp atât de mare. Chiar şi la 300 de scrieri pe zi, am fi avut, totuşi, 18 ani de folosire continuă, timp în care, probabil, bateria de la ceas va putea stoca 2GB, dacă nu chiar şi ochelarii.

Aşadar, cred eu, puteţi folosi cu încredere ciocănitorile Kaspersky, pentru a salva lucrări de diplomă, backup la blog-uri, transfer de fişiere şi de ce nu, rulat sisteme de operare.

Chiar şi la o folosire intensivă, vă puteţi aştepta să supravieţuiască mai mult decât o ciocănitoare în pene şi oase!

We are here to save the world

Comentarii

:)

Nenea ! vleau si io o ciocanitoale !!! :))

Interesant

Dragut experiment. Chiar eram curios care e durata medie de viata a unui stick/card.
Mi-as dori si eu o ciocanitoare Kaspersky. E haioasa :)